Autori: Patrick Holford şi Liz Efiong
Apariţie : Editura Litera Internaţional, 2011, 538 pagini
Citez avertismentul de început: "Dacă ai fost diagnosticat cu cancer, nu ar trebui să urmezi o strategie nutriţională de durată din proprie iniţiativă. Cancerul este o boală complexă ce pune viaţa în pericol şi solicită un tratament medical profesionist. Unele remedii alternative ar putea chiar să agraveze cancerul."
Patrick Holford este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în nutriţie, autor a 30 de cărţi, a fondat în 1984, la Londra, Institute for Optimum Nutrition. Este susţinător al ideii că există o legătură strânsă între stilul nostru de viaţă, alimentaţie şi riscul de a ne îmbolnăvi.
Cartea este doldora de informaţii şi recomandări practice extrem de utile şi celor sănătoşi.
E adevărat că atunci când eşti sănătos nu prea-ţi vine să citeşti o carte cu titlul ăsta, parcă ai căuta-o cu lumânarea.
Pentru că spune din start că este un subiect complicat, conţine multe: explică factorii ce determină celulele normale să devină canceroase apoi să se multiplice (oxidanţii, hormonii, stil toxic...), factorii de risc, detaliază cum funcţionează sistemul imunitar, aspecte psiho-emoţionale, cum să eviţi să apară sau cum să nu recidiveze cancerul, prezintă o serie de alimente şi caracteristicile lor, încărcătură glicemică, unităţile ORAC (capacitatea de absorbţie a radicalilor liberi de oxigen) etc.
Am putea crede că asta ştie cam tot omul, dar ştie aşa cum se pricepe la fotbal, la politică şi la atâtea altele. Pentru cine vrea să aibă informaţii pertinente e bună cartea.
Mie cartea asta mi-a răspuns la o întrebare venită "din adâncuri". Fac o paranteză pentru cei ce nu ştiu din propria experienţă şi cărora le urez să nu o aibe niciodată.
Atunci când cineva află că are cancer, clar şi sigur, nu că-i posibil, explodează din adâncurile minţii o întrebare. Care-i urlă-n cap zile în şir şi acoperă aproape orice altceva. Se pare că cel mai adesea întrebările sunt "De ce mie?", "De ce tocmai eu?".
La mine a fost "Dar ce-am făcut?". Poate pentru că de mică ştiam că după faptă şi răsplată.
Ei, cartea asta m-a lămurit. Acum ştiu. Le-aş putea numi multe şi mărunte dar care s-au adunat.
Nu voi mai da prilejul cancerului să muşte din mine altă dată.
Distinsă Doamnă,
RăspundețiȘtergereCeea ce faceți dvs. aici este de o importanță imensă, atât pentru cei sănătoși, cât și pentru cei ce se confruntă deja cu asemenea probleme. Nu doar gândurile și dezbaterea pe care o propuneți, ci și tablourile de o frumusețe pe care am admirat-o de fiecare dată sunt, realmente, neprețuite. Mulțumesc, curaj și felicitări pentru modul în care înfruntați problemele acestei complicate vieți. Cu respect, Ovidiu Pecican
Vă mulţumesc mult pentru vorbele bune, sper într-adevăr să am curaj!
RăspundețiȘtergere"cu ce am gresit?"- la intrebarea asta caut eu un raspuns....am facut tot ce era omeneste posibil sa preintampin: am mancat sanatos, nu am folosit deodorante, nu am purtat sutien cu nu stiu ce balena...de toate..plus m-am controlat din 6 in 6 luni. Plecam acasa linistita, "mergeti acasa dna nu aveti nimic si nu mai fiti asa de prapastioasa"...si ...pana acum 3 luni cand docila am mers din nou....insa la alt medic....si de atunci traiesc acest cosmar...si ma intreb..."unde am gresit????"
RăspundețiȘtergereVă rog, nu lăsaţi intrebarea să vă mistuie energia. Revolta e perfect firească, dar nefolositoare acum. Trebuie să privim înainte, ce-a fost să lăsăm în planul doi. Vom afla dacă trebuie să aflăm sau poate vom învăţa din mers. Ceea ce spuneţi mă convinge încă odata că această boală are multiple aspecte, nu doar fizice. Chiar şi la cele de natură fizică am aflat multe. De exemplu, în condiţii de laborator, celulele canceroase se dezvoltă exponenţial dacă sunt puse în recipiente de plastic faţă de cele în sticlă. Materialele plastice sunt şi cele ce determină exacerbarea estrogenului, mai ales dacă sunt în contact cu substanţe grase, de exemplu brânza ambalată sau iaurtul, oricât ar fi de bio. Şi lista continuă mult, mult încât îmi dau seama că trebuie acţionat şi la nivel afectiv şi mental ca să ne echilibrăm.
RăspundețiȘtergere