De cand am început...

Postarea de astăzi este o poezie atribuită lui Charles Chaplin.

Traducerea am preluat-o din blogul www.ceruldinnoi.ro și aparține doamnei Viorica Juncan.

Trăiesc cu intensitate, de ceva vreme, multe din cele ce atât de simplu și adevărat sunt spuse în această poezie.

Cu altele abia mă familiarizez, mi le aduc cât mai aproape. Tot acest demers declanșează o nebănuită stare de fericire și împlinire interioară, fapt ce mă face să-mi permit să trec la feminin rândurile de mai jos.

Vi le dăruiesc, la rândul meu, cu toată dragostea!

De când am început sã mã iubesc pe mine însămi

De când am început sã mã iubesc pe mine însămi,
am înţeles că în orice circumstanţã,
eram la locul potrivit, în momentul potrivit,
și totul se întâmplã exact la timpul potrivit.
Şi atunci am putut să devin calmă.
Astăzi numesc aceasta încredere în sine.

De când am început sã mã iubesc pe mine însămi,
am aflat cã chinul şi suferinţa emoţională
nu erau decât semnale de avertizare
cã merg împotriva propriului meu adevãr.
Astăzi ştiu că aceasta este autenticitate.

De când am început sã mã iubesc pe mine însămi,
am încetat să vreau o viaţă diferită
şi am început să văd că tot ceea ce mã înconjura
era o invitație la creşterea mea personală.
Astăzi numesc aceasta maturitate.

De când am început sã mã iubesc pe mine însămi,
am înteles cât de ofensat poate fi cineva
din faptul de a forţa o persoană,
în singurul scop de a obţine ceea ce vreau eu,
ştiind bine că nu era momentul și cã nu era pregãtitã pentru aceasta,
chiar dacã aceastã persoanã eram eu.
Astăzi numesc aceasta respect..

De când am început sã mã iubesc pe mine însămi,
am început să mă eliberez de tot ce nu este bun pentru sãnãtatea mea:
alimente, oameni, lucruri, situaţii, tot ceea ce mã trage în jos
și departe de mine.
La început am numit aceasta egoism sãnãtos.
Astăzi ştiu că aceasta este iubire de sine.

De când am început sã mã iubesc pe mine însămi,
am încetat furtul din timpul meu
şi m-am oprit din a face planuri mari,
am abandonat mega-proiectele de viitor.
Astăzi, fac doar ceea ce îmi aduce bucurie și fericire,
lucruri pe care îmi place sã le fac și care îmi bucurã inima,
și le fac în felul meu şi în ritmul meu.
Astăzi numesc aceasta simplitate.

De când am început sã mã iubesc pe mine însămi,
am încetat să caut să am întotdeauna dreptate
Și de atunci am greșit mai puțin.
Astăzi am descoperit cã aceasta este modestia.

De când am început sã mã iubesc pe mine însămi,
Am încetat să trăiesc în trecut
şi să mă îngrijorez de viitor.
Astăzi, trăiesc în prezent,
acolo unde se petrece TOTUL.
Astăzi, trăiesc o singură zi odată.
Şi numesc aceasta împlinire.

De când am început sã mã iubesc pe mine însămi,
Am înţeles cum mintea mea putea să mă tulbure şi să mă îmbolnãveascã.
Dar dacă o pun în slujba inimii mele,
ea devine un aliat foarte preţios!
Astãzi numesc aceastã conectare întelepciunea inimiiIMII.

Nu mai trebuie să ne fie fricã de dispute, de confruntãri
sau de orice alt fel de probleme cu noi înșine sau cu ceilalți.
Chiar și stelele se ciocnesc. Și din coliziunea lor
noi lumi se nasc...
Astãzi stiu cã Aceasta este Viaţa.

Dragii mei,

Am plăcerea de a vă invita la o nouă expoziție personală de pictură,

înCHIPuiri,

al cărei vernisaj va avea loc joi 26 noiembrie, ora 18.00
la Centrul de Cultură Arhitecturală,  Strada Jean Louis Calderon nr. 48.

 Vă aștept cu drag,

Nemăsurata incertitudine

Pentru cei ce stiu ce spune.
Și spune atât de frumos ”în confruntarea cu o nemăsurată incertitudine”.
Bilingv englez-român.
Mulțumesc!

Please click on the link below and choose "Save file" to download the book in .pdf format
John Mole - The Chemotherapy Experience

O zi frumoasă!

Frumusețea este promisiunea fericirii.

Există tot atâtea stiluri de frumusețe câte viziuni ale fericirii.

Sunt cuvintele lui Stendhal referitor la legătura intima dintre gustul vizual și valorile noastre.

Va dăruiesc o viziune a frumuseții, pe care am creat-o purtată de fericire.

Tot pictură!

Nu că aş vrea în mod special dar iar postez despre o expoziţie.
De data asta la Sibiu, împreună cu un coleg architect.
Cu poze şi comentarii aici http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/siluetele-orasului-istoric-la-sibiu-de-ziarul-de-duminica-13714541.

Totul merge înainte, cu controalele periodice, cu tratamentul, cu fluctuaţiile de stare şi slabiciunile inerente dar şi cu momente minunate şi copleşitoare de recunoştinţă şi fericire.

Lucrez la serviciu, lucrez pictând, desenând, adaptând tehnici pentru dezvoltare personală şi armonizare, descopăr arta zen şi artă meditativă,  lucrez cu mine, lucrez la proiecte care mă fascinează. Lucrez, lucrez, lucrez, oricărei stări nasoale îi spun că am de lucru, ferm. 

Învăţ să aleg.

Malta, muze, îngeri, mandale

Malta m-a uluit din prima clipă cu un peisaj copleşitor.

Stâncă aproape lipsită de verdeaţă şi mare, albastru fără limită care-ți inundă privirea.

Cum vor fi văzut poeţii maltezi peisajul acesta? Întâmplător am dat peste câteva versuri ale lui Anton Buttigieg, sigur poet doar în timpul liber, la câte a avut de făcut +a trăit între 1912 şi 1983, a fost poliţist, magistrat, politician, preşedinte de partid, ministru şi în cele din urmă preşedinte, între 1976 şi 1981- dar cu nenumărate premii pentru versurile sale. Spunea Buttigieg:

In Malta every time

I look around me
from everywhere
I see the sea looking at me
with his blue eye.

Adică, într-o traducere lipsită de eleganţă:

„În Malta, oricând/ privesc în jurul meu/ de oriunde/ văd marea privindu-mă/ cu ochii ei albaştri”
Marea, obsedantă, e prima impresie din Malta, apoi piatra de soare condensat şi poveştile insulei, cu fiinţele lor de lumină.

O fascinaţie transpusă în imagini ce s-a materializat într-o nouă expoziţie de pictură:

Malta, muze, îngeri, mandale

Am plăcerea să vă invit la vernisaj,

miercuri 10 septembrie 2014,  orele 18.00 la
Centrul de Cultură Arhitecturală,
Strada Jean Louis Calderon nr. 48

Expoziţia va fi deschisă până în 24 septembrie

Vă aştept cu drag,

 

 

Invitaţie

Vă invit la spectacolul şi vernisajul de mâine în sălile Centrului Cultural Mihai Eminescu din incinta Parcului Naţional Lia Manoliu.
Expoziţia va fi deschisă 10 zile.

Detalii găsiţi pe:

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/culori-in-familie-de-ziarul-de-duminica-12881854

http://www.modernism.ro/2014/07/01/spectacolul-de-sunet-si-culoare-parcul-national-lia-manoliu/

Vă aştept cu drag!

Un respiro

Melodia vieții, cu pauzele ei
http://www.youtube.com/watch?v=xwPOKHTYxhY&feature=share
Cu drag

Zen şi arta fericirii

Orice mi se întâmplă este cel mai bun lucru care mi se poate întâmpla!

Mi-a trebuit ceva timp pentru frământări, angoase, îndoieli, dureri fizice ce mă copleşau şi-mi îmbibau psihicul cu confuzie, amărăciune şi neputinţă. Analize peste analize, documentare, observaţii şi presupuneri, concluzii şi fabulaţii şi comparaţii, chinuri ale minţii pentru a-mi accepta viaţa, trupul şi starea. Şi totul s-a acutizat în ultimile săptămâni, ca şi cum noul an ce-a venit m-a prins cu lecţiile nefăcute şi m-a presat să le termin. A trebuit să înţeleg că singura cale de a trăi constructiv o schimbare este de a te avânta alături de ea, de a intra în horă şi nu de a te da deoparte, a te rupe în două, judecând-o.
Am fost în stres şi fizic, dat de dureri, efecte secundare ale tratamentului. La efecte secundare, şi nu din cele plăcute, nici Herceptinul nu-i străin. Dar stresul cred că mi l-am autoindus, în bună parte.
Probabil că-i un mod comun de a reacţiona la experienţa cancerului. Aşa că scriu acum, când s-a lăsat liniştea, şi nu în vâltoarea frământărilor, care-i firesc să fie diferite pentru fiecare dintre noi şi ţin de intimitatea fiecaruia.
Şi odată cu liniştea mi-a căzut în mână şi cartea Zen şi arta fericirii, a lui Chris Prentiss. De acolo e prima frază. E o carte mică, adevărată, simplă dar pe care trebuie să fii dispus să o accepţi. Pentru mine a fost un catalizator. Citind, mintea mea a putut accepta ceea ce era doar o intuiţie.
Este vorba de ajustări interioare, de percepţie.

Zic şi eu mai departe:
Imaginează-ţi că Dumnezeu ar apărea în faţa ta acum şi ţi-ar spune:
" Îţi promit că tot ce ţi se va întâmpla de acum înainte îţi va fi de cel mai mare ajutor şi îţi va aduce maximum de bunăstare."
Închipuie-ţi că Dumnezeu ar continua:
"Chiar dacă uneori ce se întâmplă ţi se va părea nefericit sau dureros, în final, viaţa ta va fi binecuvântată minunat şi va avea de câştigat din orice se întâmplă."

Şi aici... fiecare îşi ştie povestea, întâmplările vieţii şi ce a reuşit să adune din ele.
Libertatea interpretării - punctul de vedere sau orizontul de înţelegere - ne aparţine însă cu desăvârşire!